La Sfântu, după 33 de ani

Articol de Beko Laszlo

La startul fiecarei ediţii de campionat, speranţele de mai bine sunt intacte. Nu ştim care va fi deznodământul la final, poate nici nu prindem finalul, sau poate ne vom balaci in mediocritatea fotbalului românesc de liga a 2-a. Poate se va intampla o minune si vom avea pretenţii la şefia ligii.

Toate sunt supoziţii, este viitorul pe care nu-l cunoaştem, în schimb cunoastem trecutul. Un trecut frumos, presarat de bucurii, amintiri sau mici deziluzii.

Amintirile trebuiesc impărtaşite generaţiilor viitoare, trebuiesc menţinute vii în amintirea tuturor celor pasionaţi de fotbalul braşovean, de Steagul Roşu, FCM Braşov sau FC Braşov.

O filă aparte dintre amintirile personale o reprezintă şi duelul din prima etapă a noului campionat.

capture-20160804-014904-crop  Făcând abstractie la denumirile anterioare ale combatantelor, este un mic derby al vecinelor de judet. În trecut, numeroşi  jucatori  stegari au activat in judeţul vecin, din diferite motive:  fie împrumutaţi, fie pentru consacrarea fotbalistică, ori la apogeul carierei.

Vasile GHERGHE, Adi VASILE, Florin STANGA, Adrian HARSEAN, C-tin SPIREA, Imre BUKKOSI, Calin MOLDOVAN, Alexandru ANDRASI, Marin BARBU, Laszlo POLGAR, Endre MATYAS, Istvan CSEKE, Jozsef GALL,  Attila HADNAGY s.a.m.d

IMASA 1986, cu Spirea, Gherghe şi Hârsean
IMASA 1986, cu Spirea, Gherghe şi Hârsean

Echipa din Sfântu-Gheorghe este proaspăt infiinţata in 2011, din iniţiativa unui inimos om de afaceri local. Se numeste Laszo Dioszegi şi are o firmă de panificaţii cunoscută şi în afara judeţului. Un om sufletist care niciodata nu s-a sfiit să puna mana la munca de jos.  A tuns iarba, a curăţat tribunele, a montat scaune în tribună,  a reparat gardul din preajma stadionului , este in mijlocul galeriei, ba mai mult, dacă este nevoie se ocupă şi de tabela de marcaj. Tot timpul incearcă să tempereze atitudinile nesportive din teren sau tribună.  A demonstrat faptul ca dacă pui suflet pentru o pasiune, aceasta se poate materializa si cu bani mai puţini.

Sfântu-Gheorghe nu a mai avut echipă în eşaloanele 2 şi 3  din 2007 , atunci cand fosta IMASA, Oltul, Textila sau Transkurier a dispărut de pe harta fotbalistică. Au ramas doar culorile alb-roşu, stadionul şi o mână de oameni care constituie scheletul galeriei locale. (Nu prea numeroase).

Ultima partidă oficială disputată la Sfântu-Gheorghe între cele doua echipe fanion ale judeţelor Covasna si Braăov s-a disputant la data de 21 august 1983. FCM Braşov tocmai retrogradase din prima divizie in ciuda faptului ca avea o echipa solidă. IMASA traversa cea mai bună perioadă din istoria clubului, şapte ani consecutivi in divizia B (1980-1987) cu o echipă unita, formată din localnici.

Fiind elev de liceu, deşi puţin dezamagit de retrogradarea echipei din prima ligă, m-am hotarat sa fac prima deplasare la un meci al echipei iubite. Era un august călduros, cu febra pregatirilor pentru marea serbare de  23 August. Cu un “Municipal” impodobit cu flori si pancarde.

Trenul personal pe ruta Braşov – Sfântu Gheorghe pleca din Gara Braşov în jurul orei 8.00.

Era o mulţime de oameni care într-o clipa au umplut garnitura de tren formată din cca. 10 vagoane. Toţi plecau cu speranţa ca Steagul Roşu va reveni, după numai un sezon,  în prima ligă (cum dealtfel s-a si intamplat)

Pe teren, naşul cânta împreuna cu galeria si cu regretatul Aurica Latrău : “În oraşul de sub Tâmpa….”

Trenul ajungând in gara din Sfântu-Gheorghe, parcă a mulţumit “orchestrei” printr-un fluierat în ritmul imnului. Mulţimea de oameni a coborat din tren fără incidente , fără îmbulzeală. Organizaţi in randuri, fără escorta miliţiei, au început să marşăluiasca în mijlocul drumului, peste pod , prin parcul Elisabeta spre stadionul din cartierul Simeria. Printre blocuri imnul echipei se amplifica,  iar oamenii curioşi iesau la geamuri. Nu a tulburat nimeni această manifestare frumoasă a galeriei braşovene. Totuşi, exista un respect faţă de echipa din Braşov, sora mai mare a celei din Sfântu Gheorghe. Doar un şofer de camion a incercat să facă concurenţă strigând : “Hajra IMASA ! “, dar şi aceasta a fost doar aşa, din patriotism local. Oraşul s-a umplut de culorile galben-negru, cca 3-4.000 de oameni au condus echipa la acest meci.  La stadion, dup ce şi-au cumpărat bilete,brasovenii s-au aşezat în tribunî, ocupand-o aproape in totalitate. Era ora 9.30, tribunele erau pline. Localnicii, ajungând cu o jumătate de oră înaintea inceperii jocului, au trebuit să stea in picioare. Cred ca până atunci nu se mai întamplase acest lucru.

La final, entuziasmul echipei locale si neinspiraţia celei brasovene au condus la un deznodământ în favoarea gazdelor. Desfăşurarea partidei ăi caseta tehnică se poate citi in articolul de mai jos , apărarut în ziarul covăsnean “Cuvântul Nou” de luni, 23 august 1983.

13900869_1043374695770325_1859554755_nAş încheia acest mic memento , citând-ul pe autorul acestui articol de ziar:

“”Mulţumim galeriei braşovene care a redeşteptat în iubitorii de fotbal din Sfântu-Gheorghe, gustul de a se transforma din spectator in suporteri. De-ar ţine !”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s