Cine vorbeşte la FC Braşov ?

Într-un club normal, preşedintele şi antrenorul principal ar trebui să fie vocile cele mai puternice. La noi, Vasile Dochiţa şi Adrian Szabo, oameni de bun simţ, sunt puşi în umbră de ieşirile caraghioase la rampă ale patronului insolvent şi ale onorificului diversionist.  Abia ne lepădasem cu mare greutate de Zotta ,că Neculaie şi-a tras alt îmbârligător, mai versat şi mai alunecos. Practic, n-am înţeles ce conţine fişa postului deţinut de Romică Paşcu. I s-a dat prea multă putere, iar presa i-a acordat prea multă atenţie. Nea Romică, deşi unora le mai pare simpatic, este doar o relicvă fumegândă rămasă din războiul de cooperativizare, cel care aproape a ucis fotbalul românesc.  Nu de puţine ori s-a trezit vorbind aiurea în tramvai, dând pe goarnă jumătăţi de adevăruri, doar ca să bage lumea în ceaţă. Nici patronul Neculaie nu e mai departe. La recenta reuniune a generaţiei 2001 şi-a reactivat acelaşi discurs demagogic şi ipocrit, cum că n-a fost şi nu este ajutat de nimeni în susţinerea clubului. Nu mai are rost să amintim de anii 2000, când veneau bani de la primărie, judeţ, plus diverşi sponsori, mai mici sau mai mari. Rând pe rând s-au retras toţi din cauza aroganţei patronului şi a lipsei de transparenţă în gestionarea bugetului. N-a amintit nici măcar de aportul consistent pe care l-a avut Vasile Dochiţa în finanţarea echipei în tot acest sezon de liga a 2-a. Venit în vară preşedinte, într-un moment în care pe la club sufla vântul, Dochiţa nu numai că a prestat fără pretenţia de a fi retribuit, dar  a adus şi bani de-acasă pentru a încropi o echipă şi de-a o ţine cu salariile la zi pe parcursul turului. Întotdeauna cănd a promis ceva, a fost parolist şi a dat, inclusiv prime la victorii. Cât îl priveşte pe Adrian Szabo, departe de a fi antrenorul perfect, pare soluţia rezonabilă pentru contextul actual. I se mai reproşează că nu este suficient de autoritar, că uneori mai scapă vestiarul din mână sau că ar accepta  intervenţii la echipă peste capul lui. Cu toate acestea a reuşit să închege o echipă din jucători de un nivel nu foarte ridicat, veniţi pe salarii mici şi care nu mai jucaseră împreună. În a doua jumătate a sezonului de toamnă s-a văzut la echipă o oarecare omogenitate, relaţii de joc îmbunătăţite şi  o formă care ne dă speranţe pentru retur şi play-off. Aşa că ce rost are acum să remaniem lotul de jucători, după care să schimbăm şi antrenorul , în condiţiile în care pe aceste salarii nu pot veni alţii mai valoroşi. Iar de experimente, nu mai este timp. Ţinând cont de nivelul arătat de celelalte competitoare din serie, cu lotul actual, nici promovarea nu mai pare o utopie.

Romică Paşcu ar trebui să rămână doar un spectator în zona vip şi să-l lase pe Dochiţa să conducă şi pe Szabo să antreneze. Şi tot pe ei, să vorbească.

Romică Paşcu, spectator.
Romică Paşcu, spectator.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s