Echipă de liceu, 1913

1913

În Braşovul anului 1913 nu se consuma coca-cola. Trecuseră mai puţin de trei decenii de când farmacistul John Pemberton inventase, într-un laborator din Atlanta, reţeta celebrei băuturi şi aceasta încă nu ajunsese pe la noi. În schimb, fotbalul era deja prezent stârnind mari pasiuni în rândul tinerilor. Neavând la dispoziţie, ca astăzi, o „Cupa Coca-Cola a liceelor”, adolescenţii începutului de secol au trebuit să se organizeze singuri. După mai multe miuţe pe terenuri improvizate, băieţii de la „teoretic” şi cu cei de la „comercial” au lăsat rivalitatea la o parte şi şi-au alcătuit o echipă de fotbal adevărat.  Prin provenienţa de la şcoli ortodoxe, componenţa formaţiei era sută la sută românească. Şi-au tras tricouri în dungi după moda vremii,  şi-au făcut rost de ghete adevărate şi s-au pus pe jucat meciuri cu alte echipe din oraş. Chiar dacă nu exista o competiţie organizată, partidele stârneau multe orgolii şi tranşau pe teren rivalităţile dintre licee. Îmi imaginez ce galerie tare aveau atunci când colegii şi profesorii lor veneau după cursuri să-i încurajeze. Iar seara, ferchezuiţi bine, vedetele de pe gazon continuau meciul în centru, la un ceai dansant, unde făceau „marcaj” la domnişoarele de la Liceul de Fete de sub Tâmpa.

E de presupus că această echipă a funcţionat până când băieţii şi-au încheiat studiile. Nu ştiu dacă a fost o echipă de succes sau nu. Dar cel mai important este faptul că , la un moment dat, şi-au pus echipamentul de gală şi s-au dus la studioul unuia din fotografii profesionişti de pe strada Porţii pentru o poză ce avea să rămână în eternitate. Din câte cunosc eu, pare a fi cea mai veche fotografie a unei echipe de fotbal braşovene.

Să mai remarcăm inscripţia de pe tricoul portarului, un CR8 mai tare decât CR7 din zilele noastre.

Sursă foto: cartea „Sportul braşovean pe spirala timpului” de Alecsandru Dincă şi Dumitru Furnică, apărută în 2003.

4 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. „Comercial” e clar vorba despre Colegiul Naţional „Andrei Bârseanu” de azi. „Teoretic” – ăsta care era? „Şaguna” şi „Meşotă” mai erau româneşti, „Unirea” era cu fetele.

    Faină tare fotografia, foarte eleganţi băieţii!

  2. sasu spune:

    Singura întrebare care s-ar pune în legătură cu școala comercială este dacă se afla în aceeași locație. Clădirea de pe str. Lungă este prea nouă (s-o fi modernizat între timp?), nu știu dacă n-o fi funcționat în corpul de pe str. Petofi al liceului economic. La ”Unirea” în anumite perioade au fost și clase de băieți, iar instituția nu cred că putea fi ortodoxă românească în condițiile în care în acea vreme limba de predare era cea maghiară. Iar liceul ”dr. Ioan Meșotă” s-a fondat în anul 1919. (sursa: wikipedia)

  3. Dani spune:

    Erau toti de la Saguana, cel putin asta am inteles eu de aici:
    http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=130456

    Gimnaziul Mic Român de Religie Ortodoxă Orientală

    Un moment important în istoria învăţămîntului românesc a fost apariţia la Braşov a primului gimnaziu, viitorul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna“. În anul 1850, la iniţiativa protopopului Ioan Popazu şi a intelectualilor George Bariţiu şi Iosif Barac, au început cursurile Gimnaziului Mic Român de Religie Ortodoxă Orientală, în Casa Băcanului. Cu mari eforturi financiare, comunităţile româneşti din Şchei şi Cetate au construit această şcoală, pe cheltuială proprie, între 1851 şi 1854. Ulterior, edificiul s-a extins, adăpostind şi o şcoală comercială şi una reală, în 1869, dar şi o şcoală pentru ucenici, în 1873. La 17 septembrie 1851 (de sărbatoarea Sf. Sofii), episcopul (ulterior, mitropolit) Andrei Şaguna a pus piatra fundamentală a clădirii noi a şcolii, la a cărei edificare au contribuit toţi cei care doreau, cu ardoare, învăţămînt românesc. Din anul 1922, gimnaziul va purta numele ctitorului său „Andrei Şaguna“. La data finalizării construcţiei (1854), gimnaziul era al treilea înfiinţat din Transilvania, respectiv al şaselea din ţinuturile locuite de români. În anul 1996 Liceul „Andrei Şaguna“ a devenit Colegiu Naţional. Sala festivă, monument istoric, care aminteşte de premiera operetei „Crai Nou“ de Ciprian Porumbescu, a fost pictată în 1862 de Iosif Clement. Tot atunci, peretele frontal a fost împodobit cu deviza „Litteris et virtuti“. Dintre foştii profesori şi elevi ai colegiului, 47 au devenit, în timp, academicieni.

  4. Şi colegiul Bârseanu e foarte vechi, tot pe la 1800 şi ceva a apărut, fondatorii au fost români din Braşov (Bariţiu şi Barac din nou + Pantazi, Juga, Iacob Mureşanu, Dima şi Ion Popescu – aşa zice pagina de net a liceului) şi şcoala a fost înfiinţă tocmai în scopul educării tinerilor într-ale economiei, de asta am presupus că o parte din fotbalişti ar fi fost de acolo.

    Sasule, tot pe pagina liceului Bârseanu deduc că vechiul sediu era într-adevăr cel de pe str. Petofi Sandor.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s