Steagu’ XI | Cel mai bun prim 11 din istoria FC Braşov

După lungile săptămâni de votare a rezultat un „All-time XI” în care se întâlnesc aproape toate generaţiile „stegare” post-război. Zic „aproape” pentru că nu a reuşit să întrunească sufragiile necesare prezenţei în primul 11 nici un jucător din anii ’50. Şi nu e ca şi cum Haşoti, Ghiţă, Campo, Szigety, Zaharia, David sau Fusulan n-ar fi fotbalişti de clasă care pot avea oricând propriul lor „11”. De fapt, într-un alt „Steagu’ XI” imaginat acum fix 40 de ani de antrenorul federal Cornel Drăguşin, apăreau în revista Sportul următoarele nume:

Adamache – Ivăncescu, Pescaru, Olteanu, Campo – Szeredai, Năftănăilă – Haşoti, Proca, Meszaroş, David

Deci, iată, apar 3 dintre „cincizecişti”, chiar 4, dacă-l socotim şi pe Nicolae Proca. Acesta nu a fost nominalizat ca jucător în Steagu’ XI versiunea 2013 pentru că e nevoie de el pe alt post.

Mergând pe acelaşi celebru sistem 4-2-4, să vedem ce s-a schimbat şi ce s-a păstrat în echipa de vis a „stegarilor”.

AdamachePortar: Stere „Baronul” Adamache

Data naşterii: 17.08.1941, Galaţi

Data decesului: 09.07.1978, Crişan, Tulcea

A jucat pentru Steagu’ între 1963-1975 şi 1976-1977

+300 de meciuri (248 în Liga 1; 35 în Liga a 2-a; 10 în Europa League; 7 în Cupa României 1970-1975; +Cupa Balcanică)

7 meciuri în Naţională – 3 la CM Mexico ’70

A fost ales titular de 104 votanţi, câştigând detaşat cursa cu campionatul balcanic Constantin Ghiţă, votat de numai 3 persoane. Şanta şi Polgar, portarii anilor ’80 au strâns 21, respectiv 12 voturi, iar eroul Cupei din 1979, Gheorghe Clipa, doar 7. Pe locul 2 s-a poziţionat un alt nume celebru – Ibrahim Dossey, cu 62 de voturi. „Baronul” intrase în legendă încă din perioada în care juca, iar faptul că în 2013 este văzut ca cel mai bun care a apărat vreodată buturile braşovene vorbeşte de la sine despre grandoarea acestuia.

ivancescuFundaş dreapta: Mihai Ivăncescu

Data naşterii: 22.03.1942, Adâncata, Ialomiţa

Data decesului: 01.01.2004, Braşov

A jucat pentru Steagu’ între 1961-1962 şi 1963-1973

+247 de meciuri (209 în Liga 1; 30 în Liga a 2-a; 4 în Europa League; 4 în Cupa României 1970-1973; +Cupa Balcanică)

20 de goluri (13 în Liga 1; 5 în Liga a 2-a; 2 în Europa League)

3 meciuri în Naţională

Mihai Ivăncescu, legendarul număr 2, este, la fel ca Adamache, atemporal. Între cei 83 de votanţi ai săi se numără fără îndoială şi persoane care nu l-au văzut vreodată jucând, dar cărora nu le este deloc imposibil să-şi imagineze cum arăta flancul drept în grija lui Ivăncescu, cel mai ofensiv jucător defensiv din istoria clubului.

Cursa pentru locul 2 s-a dat între „rezidentul” anilor ’80, Ştefan Bălan, şi Cornel Buta (anii ’90-2000), primul fiind preferat de 5 suporteri în plus (25-20).

Iuliu JeneiFundaş central 1: Iuliu „Cucu” Jenei

Data naşterii: 23.12.1939, Câmpia Turzii, Cluj

A jucat pentru Steagu’ între 1962-1974

+344 de meciuri (303 în Liga 1; 23 în Liga a 2-a; 6 în Europa League; +4 în Cupa Balcanică; +8 în Cupa României)

Cifrele impresionante ale fundaşului de oţel „Cucu” Jenei nu aveau cum să nu-i impresioneze şi pe mai tinerii suporteri „stegari”, chiar dacă „plafonul” jucătorilor nominalizaţi aici atingea doar anul 1983, cel al retragerii lui Mihăiţă Panache, locul 2 în preferinţele fanilor, cu 22 de voturi.

A fost săptămâna cu cele mai puţine voturi exprimate, doar 84. Jenei a fost ales de 31 de persoane, iar pentru locul 3 lupta s-a dat între Olteanu, Alecu şi Zaharia, primul câştigând la limită, cu 11 voturi, ceilalţi terminând la egalitate.

nagyFundaş central 2: Ioan Nagy

Data naşterii: 08.11.1954, Corvineşti, Bistriţa-Năsăud

A jucat pentru Steagu’ între 1972-1990

+421 de meciuri (286 în Liga 1; +114 în Liga a 2-a; +18 în Cupa României; 3 în Europa League; +Cupa Balcanică)

10 goluri (4 în Liga 1; 5 în Liga a 2-a; 1 în Cupa României)

Dacă nu s-ar fi retras la finalul sezonului 1989/90, Ioan Nagy ar fi devenit singurul „stegar” care a evoluat pentru echipă când aceasta s-a numit şi Steagul Roşu, şi FCM, şi FC. Asta ca să vă daţi seama cam cât de longeviv a fost acesta, în cazul în care numărul „18” – al anilor la rând petrecuţi sub galben-negru – nu vă impresionează. A fost votat masiv se suporteri (71 de voturi), devansându-ul categoric chiar şi pe mai contemporanul Cosmin Bodea, al doilea clasat, care a primit doar 25 de voturi. Eugen Moldovan, cel care a preluat căpitănia de la Nagy, a fost votat de 12 persoane, în vreme ce numai 3 oameni au considerat că Dorel Purdea merită un loc de titular în Steagu’ XI.

ghindaruFundaş stânga: Aurel Ghindaru

Data naşterii: 04.12.1971, Braşov

A jucat pentru Steagu’ între 1998-2002

+84 de meciuri (78 în Liga 1; 4 în Europa League; 2 în Cupa României 2000-2002; +Liga a 2-a)

4 goluri (3 în Liga 1 şi 1 în Cupa României)

Se poate spune orice despre cariera lui Aurel Ghindaru la FC Braşov, mai puţin că a fost una plictisitoare. Fiecare sezon a avut propriul său „moment”. A început printr-o promovarea în Divizia A, apoi a continuat cu o salvare incredibilă de la retrogradare şi o la fel de incredibilă calificare pentru Europa, după o pauză de 27 de ani. Faptul că Ioan-Eugen Nagy (campion balcanic şi al 2-lea cel mai ofensiv fundaş) este prea îndepărtat în timp şi că actualul căpitan, Cristi Ionescu, a ratat două cupe, a determinat suporterii să-l voteze pe Relu Ghindaru titular în Steagu’ XI, fiind, consider, o primă apariţie surpriză. Cine a văzut „live” pasiunea şi angajamentul lui Ghindaru pentru fiecare duel ar obiecta în mod sigur.

447x193_ciobanu_bentaExtremă dreapta: Vasile Benţa

Data naşterii: 21.10.1956, Braşov

A jucat pentru Steagu’ între 1979-1988

170 de meciuri (112 în Liga 1; 53 în Liga a 2-a; 5 în Cupa României)

33 de goluri (16 în Liga 1; 17 în Liga a 2-a)

O nouă surpriză, dacă e să ţinem cont că între nominalizaţi s-a aflat şi campionul balcanic Emanoil Haşoti. Dar probabil că acel gol fabulos cu Dinamo Bucureşti din toamna lui 1980 şi amintirile veteranilor care vizitează acest blog au determinat ca Vasile Benţa să ocupe un loc în „dream team”-ul Braşovului, primind 40 de voturi. Haşoti, deşi a jucat mai multe meciuri decât Şerbănoiu şi Stere la un loc şi a înscris aproape la fel de multe goluri cât cei doi împreună, vine abia pe locul 4, cu 23 de voturi. Dubla din meciul cu Beşiktaş i-a câştigat lui Gheorghe Şerbănoiu egalitatea de voturi, 27, cu contemporanul Mihai Stere. Nistor Văidean a fost preferat de 14 persoane.

PescaruMijlocaş central 1: Nicolae Pescaru

Data naşterii: 27.03.1943, Breaza, Prahova

A jucat pentru Steagu’ între 1962-1981

+550 de meciuri (311 în Liga 1; 207 în Liga a 2-a; 11 în Europa League; 12 în Cupa Balcanică +9 în Cupa României)

+92 de goluri (62 în Liga 1; 28 în Liga a 2-a; 1 în Europa League; 1 în Cupa Balcanică; +Cupa României)

4 meciuri la Naţională

Dacă lipsea Pescaru, atunci asta n-ar mai fi fost o echipă de vis, ci doar o foarte bună echipă cu jucători din toată istoria Braşovului, dar fără Pescaru. Adică tocmai elementul care o face să fie „de vis”. Căpitan în 12 din cei 19 ani petrecuţi la club şi om de onoare, alegând să joace cu Steagu’ 5 ani la rând în Liga a 2-a în locul ofertelor din prima ligă, Nicolae Pescaru a învăţat generaţii şi generaţii de suporteri „stegari” să aprecieze alte calităţi, intangibile, mai mult decât trofeele. Nu pot fi numiţi altfel decât ghinionişti ceilalţi „stegari” nominalizaţi laolaltă cu „Marele Pescar”, Szigety, Şulea, Pârvu şi Isăilă nevenind nici măcar pe aproape în preferinţele votanţilor. 119 l-au preferat pe Nicolae Pescaru, 19 pe Daniel Isăilă, 14 pe Valer Şulea, 6 pe Ioan Szigety şi 4 pe Ionel Pârvu.

ilyesMijlocaş central 2: Róbert Ilyés

Data naşterii: 04.02.1974, Miercurea Ciuc, Harghita

A jucat pentru Steagu’ între 2007-2011

135 de meciuri (91 în Liga 1; 30 în Liga a 2-a; 14 în Cupa României)

39 de goluri (19 în Liga 1; 14 în Liga a 2-a; 6 în Cupa României)

Amintirea încă vie a celor două dramatice semifinale de Cupa României spre care Ilyés a condus echipa i-a adus acestuia mai multe voturi (53) decât golgeterului internaţional all-time Alexandru Meszaroş (doar 2), campionului balcanic Nicolae Campo (14), virtuosului „Lulu” Năftănăilă (35), fiului oraşului Petru Cadar (14), ori „tunarului” Lorin Avădanei (7). Dacă în cazul lui Nicolae Pescaru statutul de legendă i-a determinat şi pe tineri să-i ofere lui votul, când a venit vorba de Ilyés apropierea în timp de acesta a fost decisivă.

gyorffyExtremă stânga: Csaba Györffy

Data naşterii: 09.07.1943, Cristuru Secuiesc, Harghita

A jucat pentru Steagu’ între 1966-1977

+309 meciuri (226 în Liga 1; +68 în Liga a 2-a; +7 în Cupa României; 7 în Europa League; +1 în Cupa Balcanică)

+48 de goluri (37 în Liga 1; 10 în Liga a 2-a; 1 în Cupa Balcanică; +Cupa României)

2 meciuri şi 1 gol la Naţională

Omul care a produs schimbarea culorilor din alb-albastru în galben-negru, omul care a iubit atât de mult echipa şi suporterii încât a evadat din duba armatei pentru că nu voia să meargă la Bucureşti şi să joace pentru Steaua. Nu degeaba numele său, la fel ca şi al lui Pescaru, este cântat şi acum, de parcă Győrffy n-ar fi îmbătrânit nici o zi şi tot el e acolo în flancul stâng, alergând, driblând, centrând, marcând, făcând oamenii fericiţi.

Nimeni nu s-a putut apropia să-i conteste locul de titular, nici primul marcator al Steagului în Liga 1, Zoltan David (4 voturi), nici urmaşul său direct pe această poziţie, Vasile Gherghe (6), nici loialul Ioan Mandoca (7) şi nici contemporanul Marcel Şandor (11). Csaba Győrffy a fost votat de 80 de persoane.

Buga1Atacant 1: Mugurel „Pele” Buga

Data naşterii: 16.12.1977, Braşov

Joacă la Steagu’ din 2011, a mai jucat între 1996-2000; 2001-2004 şi 2008-2009

+296 de meciuri (222 în Liga 1; 63 în Liga a 2-a; +7 în Cupa României; 4 în Europa League)

+69 de goluri (55 în Liga 1; 9 în Liga a 2-a; +3 în Cupa României; 2 în Europa League)

Buga este ceea ce englezii numesc „history in the making”. Pe bune, statisticile de mai sus sunt actualizate după meciul cu Corona, din 11 Noiembrie. Şi probabil tocmai acest fapt, că „Pele” scrie istorie sub ochii noştri, i-a determinat pe suporteri să-l voteze masiv, în detrimentul altor nume grele din istoria clubului, precum Fusulan (22 de voturi), Necula (11), Gergely (8) şi Barbu (38). Cu 80 de voturi, Mugurel „Pele” Buga se pregăteşte de joc şi în echipa viselor, iar în echipa noastră cea de toate etapele poate aspira la doborârea recordului de goluri înscrise în prima ligă de Nicolae Pescaru, fiind acum la numai 7 reuşite distanţă. Dacă era mai concentrat pe 11 Noiembrie, distanţa ar fi fost acum şi mai mică.

Marian IvanAtacant 2: Marian Ivan

Data naşterii. 01.06.1969, Bucureşti

A jucat pentru Steagu’ între 1991-1994, 1996 şi 1998-2000

+184 de meciuri (152 în Liga 1; 32 în Liga a 2-a; +Cupa României)

+74 de goluri (57 în Liga 1; 17 în Liga a 2-a; +Cupa României)

3 meciuri la Naţională

Când zici Marian Ivan, nu ştii dacă îi pronunţi numele sau dacă strigi „GOOOL!”. Decisiv în votarea lui Marian Ivan ca titular în Steagu’ XI a fost, pe lângă memoria recentă, faptul că are mai multe goluri în prima ligă decât Marian Paraschivescu, locul 2 în topul marcatorilor all-time şi tot locul 2 şi în preferinţele fanilor, cu 27 de voturi, faţă de 84 ale lui Ivan. Hans Kramer, principalul om de atac al anilor ’80 a adunat 15 voturi, iar Vasile Szeredai doar 9. Sunt surprins de numărul mic de voturi – 5 – pentru Leonard Strizu.

01tataucu_2013110407Medicul echipei: Dr. Laurian „Tata Ucu” Taus

Data naşterii: 16.07.1926, Braşov

Data decesului: 02.11.2013, Braşov

A tratat jucătorii Steagului între 1960-2013

I-a tratat cu adevărat, pe lângă clasicele sprinturi pentru a şpreia o gleznă solicitată de efort sau de crampoanele unui adversar. Specializarea în medicina sportivă după o impresionantă carieră în atletism a fost modul prin care Laurian Taus înţelegea să ofere ceva în schimb sportului, care la rândul lui îi oferise atâtea satisfacţii. După ce s-a ocupat de bunăstarea fizică a lotului Olimpic al României de la JO Roma 1960, devine în acelaşi an medic al Steagului, probabil neanticipând că îşi va petrece tot restul vieţii în slujba acestui club. Medicul este mâna dreaptă a antrenorului, credea cu convingere Laurian Taus, şi a fost cel care vreme de decenii a menţinut o strânsă colaborare cu practic toţi antrenorii „stegari” postbelici, devenind cel mai longeviv medic sportiv din România şi unul dintre cei mai apreciaţi din lume.     sursa foto

nicolae-procaAntrenor asistent: Nicolae Proca

Data naşterii: 13.12.1925, Slănic, Argeş

Data decesului: 09.07.2007, Braşov

A jucat pentru Steagu’ între 1947-1961

A antrenat Steagu’ între 1968; 1971-1975; 1979-1981; 1991

+208 meciuri; 88 de victorii; 47 de egaluri; 73 de înfrângeri; golaveraj 268-188 (toate competiţiile)

Performanţe: locul 3 în 1974; promovare în Liga 1 în 1980

Din fotbalist emblematic a devenit antrenor… emblematic. Mai întâi, după retragerea de pe teren în 1961, a fost asistenul lui Silviu Ploeşteanu, preluând postul de principal pentru câteva etape după demiterea acestuia în 1968, redevenind apoi asistent, pentru Valentin Stănescu. În 1971 preia postul de principal, în mandatul său Braşovul reuşind primul record de patru sezoane la rând cu cea mai bună apărare din ligă. Revine în 1979 pentru a dirija promovarea în „A” după o absenţă de 5 ani a galben-negrilor de pe prima scenă. Este suspendat în urma scandalului „banilor negri” din 1981, în timp ce era şi principalul candidat pentru a prelua postul de selecţioner al Naţionalei. Mai antrenează echipa pentru două etape în 1991, retrăgându-se după aceea definitiv.

Silviu Ploeşteanu (1913-1969, între 1948-1968 la Steagu' ). El a creat ceea ce noi astăzi iubim.Antrenor principal: Silviu Ploeşteanu

Data naşterii: 28.o1.1913, Mofleni, Dolj

Data decesului: 13.04.1969, Braşov

A jucat pentru Steagu’ între 1947-1948

A antrenat Steagu’ între 1947-1968

+504 meciuri; 219 victorii; 107 egaluri; 178 înfrângeri; golaveraj 827-687

Performanţe: promovare în Liga a 3-a (1948), promovare în Liga a 2-a (1950), promovare în Liga 1 (1956), locul 2 în Liga 1 (1960), câştigarea Cupei Balcanice (1961)

A antrenat Naţionala între 12.05.1963 şi 22.10.1964

18 meciuri; 12 victorii; 4 egaluri; 2 înfrângeri; golaveraj 34-19

Performanţe: calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokio (1964) şi clasarea pe locul 5 în turneul olimpic de fotbal

Cel mai longeviv antrenor din istoria fotbalului românesc (21 de ani la rând pentru acelaşi club) şi locul 4 la nivel mondial, Silviu Ploeşteanu a fost la început antrenor-jucător, postură din care a reuşit promovarea în Divizia C, în 1948. După desfiinţarea „C”-ului în Februarie 1949, se dedică exclusiv antrenoratului, drumul său mergând numai în sus, totul culminând cu luptele pentru titlu date la începutul anilor ’60 şi câştigarea primei ediţii a Cupei Balcanice intercluburi. Filosofia sa despre fotbal a fost considerată cea mai potrivită pentru resuscitarea Naţionalei, astfel că în 1963 preia şi poziţia de selecţioner, având obiectivul de a califica România la Jocurile Olimpice din Japonia şi de a câştiga turneul olimpic! Ratarea celui din urmă deziderat îi determină pe oficialii FRF să nu-i mai prelungească contractul, astfel că Silviu Ploeşteanu se dedică mai departe exclusiv echipei de club. Retrogradarea din 1968, primul insucces major din istoria echipei, determină o nouă reacţie pripită, de data aceasta din partea oficialilor clubului, care după doar 6 etape jucate în liga secundă decid să-l dea afară. Şocul despărţirii de echipa sa mult iubită nu a putut fi îndurat pentru multă vreme. Suporterii, însă, nu l-au uitat şi nici nu-l vor uita prea curând pe creatorul Steagului.

Concluzii

Nu ştiu ce credeţi voi, dar eu zic că am lua titlul de acum şi până la finalul timpurilor cu echipa asta, plus vreo câteva cupe europene. Cu condiţia ca, bineînţeles, nimeni să nu îmbătrânească, toţi să rămână mereu în forma cea mai bună a carierei lor.

Steagu XI

Trecut-au peste 70 de ani de când există clubul ăsta şi nimeni nu poate spune că nu a experimentat toate emoţiile din dicţionar dar, ar fi de părere unii, şi câteva în plus, pentru care mintea umană încă nu a reuşit să găsească cuvinte. Mai sus avem 11 nume. Puţini sunt suporterii care i-au văzut pe toţi jucând, mulţi aflându-le povestea de la bunici sau părinţi, din fotografii, articole de ziar sau arhive video care au supravieţuit timpului. Nu spun că există cei 11 şi restul, pentru că familia „stegară” este mare şi plină de poveşti frumoase. Atât doar că în anul de graţie 2013, Adamache, Nagy, Jenei, Relu Ghindaru, Ivăncescu, Pescaru, Ilyés, Györffy, Benţa, Marian Ivan şi Buga au câştigat lupta cu istoria şi amintirile.

8 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. sasu spune:

    Felicitari, Razvan.
    Cu toate ca in acest 11 apar surprize precum Ghindaru si Ilyes, si ca au ramas pe dinfara alte cateva nume sonore ale fotbalului brasovean, eu zic ca, per total, initiativa ta s-a concretizat cu succes, rezultand un 11 all-time aproape de realitate. Perfect nu avea cum sa fie, pe de o parte pentru ca sistemele de joc au variat de-a lungul anilor, multi jucatori, pe perioada lor de activitate, fiind folositi pe mai multe posturi, iar pe de alta parte pentru ca voturile au si ele o mica doza de subiectivism.

    1. Da, era imposibil să fie perfect, mai ales că vorbim de o istorie de peste 70 de ani şi există doar 11 poziţii de start. Subiectivismul voturilor cred că ne oferă şi un insight interesant, anume cum se raportează suporterii la trecut şi în ce măsură îi apreciază pe cei cu care au fost contemporani. Îmi pare că a ieşit un echilibru din acest punct de vedere.

      Eu îţi mulţumesc pentru susţinerea documentară oferită, şi la fel de mult îi mulţumesc şi lui Laci. Zic că a ieşit bine.

  2. andrei spune:

    Singurii pe care din pacate nu i-am vazut jucind pe teren sint Adamache Jenei Ivancescu si Gyorffy….Insa geniul lui Pescaru si imensul talent al lui Bentea mi-au colorat singele galben negru pe vecie

  3. blaci67 spune:

    Felicitari Razvan, ai facut un lucru extraordinar. Cine-si uita stramosii e ca un rau fara izvor, ca un arbore fara radacini. Avem obligatia de a mentine vie istoria echipei.
    Echipa este perfecta,dar pe langa ei mai avem cel putin inca atatea rezerve. Din cei 11, in afara de Ilyes si M.Ivan toti ceilalti sau realizat la Steagu’. As face un poster cu cei 11 si l-as afisa la intrarea clubului, ca exemplu pt. tinerii care-si incep cariera la acest club.

  4. allenatore spune:

    fotbalist bun aurel ghindaru. mie mi-au mai placut cocan la mijloc si chiar si ratangiul de vasile ghindaru. avea tehnica dar se pierdea in fata portii

  5. Kramer Ioan spune:

    Ati uitat de fotbalistii anilor 80.Fara rezultate pe plan national foarte mari,dar de o valoare pe care multi nu au cum sa o compare.

    1. Dobrică spune:

      Vasile Benţa şi Ioan Nagy sunt reprezenaţi ai echipei anilor 1980😀 Ceea ce vedeţi mai sus este doar rezultatul unei campanii îndelungate, pe parcursul căreia au fost propuşi jucători din toate perioadele istorice pe diferite posturi, iar suporterii au putut vota. Cei de mai sus, din primul 11, sunt doar cei care au acumulat cele mai mult voturi.

      Aţi fost nominalizat şi dvs. pt postul de atacant: https://steagulrosu.wordpress.com/2013/11/07/steagu-xi-atacant-2/

  6. sasu67 spune:

    Primul meci oficial al lui Kramer in echipa stegarilor dateaza din 08.08.1981, in deplasarea cu CS Targoviste, pierduta cu 3-1. Apoi, a urmat o pauza…probabil pentru satisfacerea stagiului militar, care pe atunci era 9 luni pentru cei de la termen redus, stiindu-se faptul ca atacantul nostru era student la TCM.
    Revine apoi pe 28.08.1982 intr-un meci disputat la Bacau. In sezonul 1982-1983 bifeaza 7 prezente, fiind doar o data titular. Primul gol inscris in divizia A de Kramer are loc in meciul cu ASA (6-2), din ultima etapa a editiei 1982-1983, meci dupa care FCM a retrogradat in B.
    In divizia B are o evolutie foarte buna, acumuland 25 de prezente si marcand 19 goluri. Apoi joaca fara incetare in divizia A, in editiile 1984-1985, 1985-1986 si turul 1986-1987, mai exact pana la 14.12.1986 contra Gloriei Buzau in deplasare. Apoi este transferat la Steaua, revenind la Brasov si jucand in prima etapa a editiei 1987-1988 la Suceava, contra CSM din localitate. Joaca 16 meciuri si inscrie 4 goluri, pana la ultimul meci sub culori galben negre: FCM Brasov-Universitatea Craiova 4-0 (17.12.1987). Ultimul gol pentru Steagu il marcheaza impotriva echipei FC Arges (1-1) la 29.11.1987, meci jucat pe stadionul Municipal.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s