Braşov – Chişinău | 1928

La zece ani după ce Marea Unire fusese realizată avea loc prima confruntare sportivă între oraşul nostru şi o echipă de dincolo de Prut. O altă premieră de factură asemănătoare putea avea loc mult mai devreme, în 1923, însă Braşovia Braşov nu are fonduri pentru a efectua deplasarea în capitala Bucovinei unde urma să joace contra echipei Jahn Cernăuţi.

Astfel, unitatea sportivă între Braşov şi teritoriile ce s-au alipit României în anul de graţie 1918 s-a realizat abia în anul 1928, la data de 15 iulie. Cu zece ani şi câteva luni mai înainte de acest meci, pe 27 martie mai exact, Sfatul Ţării (Parlamentul Republicii Democrate Moldoveneşti) vota pentru Unirea Basarabiei cu România. Pe 28 noiembrie Bucovina vota şi ea pentru Unirea cu România, iar la 1 decembrie 1918 Unirea era pe deplin realizată prin votul pentru exprimat de Transilvania.

Şi ce loc mai bun pentru ca două echipe de fotbal, una din Transilvania şi alta din Basarabia, să se întâlnească dacă nu chiar Capitala României? Astfel, după cum ziceam mai sus, pe 15 iulie 1928, Colţea Braşov şi Mihai Viteazul Chişinău se înfruntă la Bucureşti, pe stadionul ONEF (viitor Republicii), în semifinalele Campionatului Naţional. Trei mii de spectatori au asistat la o partidă spectacol, încheiată cu scorul de 6-4 în favoarea „vânătorilor de munte” braşoveni. Din păcate, n-am reuşit să fac rost de numele marcatorilor în acel meci.

Până în semifinale, Mihai Viteazul Chişinău a trecut printr-un tur preliminar în care a dispus de Concordia Iaşi, la Chişinău, cu astronomicul scor de 9-1. Apoi, în sferturi, tot la Chişinău, Mihai Viteazul învinge pe Polonia Cernăuţi cu 5-2, construindu-şi o carte de vizită impresionantă înaintea duelului din semifinale cu Colţea, care în sferturi trecuse de Olympia Bucureşti (prima campioană din istoria României), chiar pe terenul acesteia, după un meci dramatic încheiat 2-3.

În semifinală, Colţea opunea „tripletei” Vâlcov (fraţii Colea, Petea şi Vladimir) o altă „tripletă” – Kemeny, Gyebrowski şi Peterffy, câştig având cei din urmă, după am arătat şi mai sus. Braşovenii disputaseră cu un mai devreme finala Campionatului Naţional, pierdută dramatic în faţa legendarei Chinezul Timişoara – 6 titluri consecutive – după 2-2 şi 4-3 la rejucare pe stadionul din Arad. În 1928, aceştia aveau să se încununeze campioni, învingând în finala jucată la Braşov, pe stadionul aflat în actualul Parc „Nicolae Titulescu”, în faţa a 3000 de spectatori, pe Jiul Lupeni cu un 3-2 în ultimele minute ce s-a lăsat cu invadarea terenului de joc de către mulţimea entuziastă. Până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Mihai Viteazul Chişinău avea să mai dispute o semifinală de Campionat Naţional, în 1930. După ce au trecut în turul preliminar de Concordia Iaşi cu 4-2 pe stadionul „Regele Ferdinand” din Capitala Moldovei, Mihai Viteazul se întoarce victorioasă şi din deplasare de la Cernăuţi, unde învinge echipa Dragoş Vodă cu 4-2. Pe 29 mai 1930, chişinăuanii încercau din nou să ajungă în finala ţării, însă sunt învinşi la Bucureşti, pe stadionul „Romcomit”, de Juventus Bucureşti cu 4-2. Colea şi Petea Vâlcov au marcat pentru Mihai Viteazul. Petea avea să moară pe frontul de Est în timpul războiului.

Mihai Viteazul Chişinău cu doi ani înainte de meciul cu Colţea Braşov de la Bucureşti. sursa: historia.ro
Colţea Braşov - campioana României în sezonul 1927/28. Fotografie realizată în faţa sediului Brigăzii 2 Vânători de Munte "Sarmisegetuza". sursa: story.casasfatului.ro

Un comentariu Adăugă-le pe ale tale

  1. Ilie Birt spune:

    La multi ani Nae Pescaru!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s