Poveste de Martie

on

Se întâmpla în apropierea Stadionului „Silviu Ploeşteanu”. Eram într-un bar, îmi savuram Ciucaşul la sticlă printre fumuri de ţigară şi păreri aproape profesioniste despre cum o să fie returul ăsta pentru noi. Un prieten regreta că vremea friguroasă i-a stricat planul de a-şi duce iubita pentru prima dată pe stadion. Mediul în care eram în acel moment nu era în nici un caz potrivit pentru a iniţia o domnişoară cu tainele „zilei de meci”, aşa că, zâmbind, i-am spus prietenului că destinul, de fapt, i-a făcut o favoare prin vremea de afară. Am mai tras un gât de bere, mi-am aranjat gluga la hanorac şi m-am dus să mă uit pe fereastra barului. Voiam să văd stadionul. În schimb, văd un copil. Cu o eşarfă galben-neagră la gât şi căciula trasă bine peste urechi, acesta meşterea de zor prin zăpada din faţa terasei barului. În lipsa tatălui, care servea o cafea împreună cu alţi gentlemeni „stegari” lângă un chioşc, copilul rostogolea prin zăpadă bulgări de zăpadă până ce aceştia deveneau cât de mari dorea el. Apoi, cu migală de artist, îi aşeza unul peste celălalt şi netezea cu palma zonele mai colţuroase. Nu ştiu de ce, dar am denumit omuleţul de zăpadă al micuţului „stegar” Adamache. Ivăncescu, Năftănăilă, Dossey, Proca, Drăgan, Campo, Ploeşteanu…

Un comentariu Adăugă-le pe ale tale

  1. Adrian Aliman spune:

    Fotbalul este joaca, emoţie, copilarie. În preajma lui, cu toţii redevenim copii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s