Maghiarii de legendă ai Steagului -1-

Localizarea geografică a oraşului, a făcut ca de la înfiinţarea echipei de fotbal U.A.B. în 1936 şi până-n prezent, când ea se numeşte FC Braşov, un număr foarte mare de jucători maghiari să îmbrace tricoul albastru şi mai apoi galben-negru al clubului.

Oraşul în sine, un conglomerat al civilizaţiei române, maghiare şi germane, dădea această posibilitate, iar în tribune, „În oraşul de sub Tâmpa” era cântat cu aceeaşi pasiune indiferent că erai român, sas sau secui. Peste toate, erai „stegar”!

Din mulţimea etnicilor maghiari ce au călcat pe iarba stadionului „Silviu Ploeşteanu”, unii dintre ei au ajuns, prin prisma pasiunii şi devotamentului arătat pe teren pentru echipă şi suporteri, veritabile legende. Să vedem, mai jos, care a fost „Regimentul Galben-Negru Maghiar”.

Notă: îmi cer scuze pentru eventualele greşeli de scriere a numelor şi a accentelor lipsă specifice limbii maghiare.

Zoltan David

S-a născut pe 5 august 1932 la Făgăraş. Pe vremea aceea Făgăraşul era judeţ de sine stătător. După debutul la Nitramonia, ajunge pe filiera dinamovistă, mai întâi la Dinamo Bucureşti de unde este detaşat la Dinamo Braşov.

La scurt timp, îi captează interesul antrenorului „stegar” Silviu Ploeşteanu, astfel, la promovarea în Divizia „A” din 1956, Zoltan David era deja titular incontestabil în trupa de sub Tâmpa. În cei şapte pe care aveai să-i petreacă sub comanda lui Silviu Ploeşteanu, a înscris 38 de goluri, ocupând locul 5 în clasamentul general. Cel mai frumos, cel mai special, cel mai cel cum vreţi voi să-l denumiţi gol , l-a marcat în după-amiaza zilei de 18 august 1957. Era puţin trecut de ora 18 când Zoltan David zgudia plasa celor de la Progresul Bucureşti cu primul gol din istoria Steagului înscris în Divizia A. Cu golul de 3-1 din minutul 80, a devenit primul marcator „stegar” a unei duble în Divizia A.

În 1958 ajunge în semifinalele Cupei României (prima din istoria echipei) şi marchează 12 goluri în campionat,  în 1960 ajunge vice-campion al României, iar în 1961, graţie golurilor sale, echipa câştigă prima ediţie a Cupei Balcanice Intercluburi. În 1963 s-a retras.

Ion Szigety

Exponent al aceluiaşi „dram-team” stegar de la finalul anilor ’50, începutul anilor ’60, domnul Szigety ajunsese la Braşov în 1957. A făcut parte din primul 11 ce a debutat în Divizia A precum a fost şi om de bază în echipa ce aduce primul trofeu intercluburi în România: Cupa Balcanică ediţia 1961.

A participat la campaniile europene din 1963 şi 1965, iar în cei 10 ani ca mijlocaş central a adunat 195 de meciuri la nivelul primei ligi din România. Toate pentru Steagu’ !Evident că, vorbind despre fotbalul din România, meciurile din Cupa României şi Cupa Balcanică sunt subiecte tabu. Vă pot totuşi spune că a jucat în cinci meciuri europene. Astfel, avem un total provizoriu de fix 200 de meciuri ca „stegar”.

Alexandru Meszaroş

Născut pe 26 mai 1933, la Târgu Mureş, Alexandru Meszaroş a ajuns la Steagu’ abia după ce a cam luat la rând toate echipele de fotbal din oraşul său natal. Dermagand (juniori), Voinţa, Locomotiva, Energia şi, în final, în 1959, îşi găseşte stabilitatea la Steagul Roşu.

La noi evoluează până în 1965. La finalul acelui sezon, echipa obţinuse dreptul de a participa în Cupa Europeană a Târgurilor (actuala Europa League), dar Alexandru Meszaroş considera că la cei 32 de ani ai săi, e timpul să lase locul în cvintetul ofensiv celor tineri. Pe atunci se juca cu cinci atacanţi.

Din punct de vedere istoric, gloria domnului Meszaroş constă în faptul că este autorul primului gol european al „stegarilor”. Pe 19 septembrie 1963, acesta deschidea scorul în minutul 4 al meciului cu Lokomotiv Plovdiv. De asemenea, Alexandru Meszaroş are şi două selecţii în Naţionala României.

După retragerea din 1965 a rămas să lucreze ca antrenor în cadrul clubului. De la copii şi juniori a urcat treptat ajungând în 1971 asistentul legendarului Nicolae Proca. Mai mult, după plecarea lui Nicolae Proca de la Braşov în etapa a 22-a sezonului 1974/75, Alexandru Meszaroş este cel însărcinat cu suplinirea postului de A1 până la finalul campionatului. Din păcate, nu reuşeşte să evite cea mai nedreaptă retrogradare din istoria fotbalului mondial. Au fost însă 15 ani consecutivi în care Alexandru Meszaroş şi-a legat destinul său de destinul Steagului.

Ioan Eugen Nagy

Ajuns la club în 1960, la timp pentru a se integra în primul 11 construit de Silviu Ploeşteanu şi pentru a cuceri Cupa Balcanică în 1961, Ioan Nagy a rămas fidel clubului până la retrogradarea din 1968, după care s-a retras.

În cei 8 ani ca „stegar” a jucat de 286 de ori ca fundaş stânga în Divizia A, 5 meciuri în cupele europene şi 9 în Cupa Balcanică.  Adică fix 300 de meciuri.

Iuliu Jenei

A jucat 303 meciuri pentru Steagu’ în Divizia A. Am zis să vă iau tare. Până în 1980 era încă în fruntea listei cu cele mai multe meciuri, fiind depăşit doar de Nicolae Pescaru.

S-a născut pe 23 decembrie 1939, la Câmpia Turtii. A ajuns la Steagu’ în 1962, şi din acel an până la retrogradarea din 1975, postul de fundaş central-libero a intrat sub „domnia” lui. O domnie de 13 ani încununată cu multe momente frumoase, dar şi cu decepţii. Că aşa-i în fotbal.

În perioada 1971-1975, cu el în echipă, Steagul Roşu are cea mai bună defensivă din prima ligă a României, echipa primind doar 128 de goluri în 188 de meciuri. Cum ar veni, vreo 60 de meciuri timp de cinci sezoane în care poarta „stegară” a rămas neatinsă.

Pe lângă cele 303 meciuri în campionat, se mai adaugă 4 în Cupa Balcanică, ediţia 1962, şi 6 în cupele europene. Un total de 313 meciuri. Evident, Cupa României, unde în 1970 ajunge în semifinale cu echipa, rămâne o enigmă.

Vasile Szeredai

Născut pe 22 decembrie 1933, la Braşov, Vasile Szeredai este cel mai prolific „stegar” ce a jucat vreodată pentru echipa Naţională. În patru meciuri sub tricolor a reuşit să marcheze trei goluri. Este singurul „stegar” ce a reuşit o dublă pentru Naţională. Se întâmpla pe 8 octombrie 1961. Într-un 4-0 cu Turcia pe fostul stadion „23 August”, marca în minutele 13 şi 48. Era, aşadar, un mijlocaş super ofensiv.

Până la Steagu’ însă, drumul a fost anevoios. După juniorat şi două sezoane la Tractorul, pleacă în Capitală, la Rapid. Din 1955 şi până în 1958 evoluează la ei, pentru ca în returul campionatului 1958/59 să revină la Tractorul. Din fericire, „stegarii” nu-l mai scapă, şi din returul campionatului 1959/60 ajunge pe „Tineretului”. Un debutut tipic pentru acest jucător cu fler: 7 goluri în 11 meciuri, contribuind din plin la poziţia de vice-campioni ai României.

Joacă la Steagu’ până în 1964. De fapt, ultimul meci al său, la reprezentat cel din prima etapă a sezonului 1964/65. N-au fost cinci sezoane complete, însă reuşise să marcheze 36 de goluri în Divizia A în 106 meciuri.

În Europa, este primul marcator al Steagului într-un meci din deplasare, în minutul 89 la meciului cu Lokomotiv Plovdiv. În vreme ce în Cupa Balcanică, ediţia din 1962, are patru meciuri şi trei goluri. Printre care şi o dublă în faţa deţinătorilor Cupei Greciei la acea oră, Olympiakos Pireu. A fost un 6-2 la care Vasile Szeredai a contribuit cu două goluri în minutele 21 şi 71.

Csaba Gyorffy

Născut pe 9 iulie 1943 la Cristurul Secuiesc, judeţul Harghita, ajunge la Braşov în 1966. Aici va juca pe postul de extremă stânga până în 1977, oferindu-şi ultimele resurse încercărilor nebune de promovare în prima liga. Toată cariera a purtat tricoul cu numărul 11 (specific extremei-stânga).

În afara de cele 224 de meciuri şi 37 de goluri pentru Steagu’ la nivelul Diviziei A, de numele lui Csaba Gyorffy se leagă două momente fascinante. Primul are loc în 1967. Aflat în turneu cu lotul olimpic al României în America de Sud, se întoarce acasă cu un suvenir obţinut în urma unui amical jucat acolo cu Penarol Montevideo, campioana Uruguay-ului. Era tricoul de joc al capitanului Alberto Spencer. De ce era aşa special tricoul? Era galben şi cu dungi negre verticale. După ce au văzut tricoul „stegarii” au căzut de comun acord: „renunţăm la tricourile albastre şi facem comadă pentru modelul ăsta”. De atunci, suntem galben-negri.

Al doilea moment are în prim plan loialitatea lui Gyorffy pentru club şi oraş. Pe vremea când îşi îndeplinea stagiul militar, Steaua îl ia în vizor pentru un „transfer”. Urcat cu forţa într-o dubă în faţa cinematografului Patria, acesta reuşeşte să evadeze. Steagul Roşu era totul pentru Csaba Gyorffy.

După retragerea din ’77, a rămas să lucreze ca antrenor la centrul de copii şi juniori. Roadele muncii sale s-au văzut în anii ’80, când FCM Braşov devine pentru prima dată în istorie campioană naţională la juniori. De câteva ori i-a fost solicitat interimatul şi la echipa mare. Cel mai bine se simţea însă învăţându-i pe cei mici cum stă treaba cu fotbalul.

Aceasta a fost prima parte. Joia viitoare va urma partea a doua.


4 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Iliuta/blaj spune:

    Si bosul nostru,unul dintre cei mai mari stegari (a vazut 48 de meciuri),prof.Silviu Agoston,are nume cu rezonanta maghiara,dar este cel mai mare roman pe care l-am cunoscut!Lectiile lui de istorie ar trebui urmate ca model.Dar ca blajean ?!…

  2. sasu spune:

    Razvane, acest articol, bag seama, l-ai creat cu cea mai mare bunavointa.
    Dar, vezi tu, ca acolo unde-i vorba de unguri sunt inevitabile comentariile cu nuanta nationalista.
    Unul ca Alexandru se scrie Sandor, altul cu romanii din Blaj etc….urmeaza ceilalti cu textele deja obisnuite…Ardealul pamant unguresc..Afara cu bozgorii etc.

    Important e un singur lucru…Eu n-as pune accent pe originea etnica a acestor jucatori deosebiti. Acesti fotbalisti au facut cinste atat Steagului Rosu, cat si, dupa caz, echipei nationale a Romaniei (Csaba Gyorffy, Tibor Selymes).
    Apropo, am avut si un mare fotbalist sas, Ioan Kramer, a jucat vreo 6 ani la Steagul. Il luase chiar si Steaua dupa ce a castigat CCE. Un varf veritabil.

  3. scama spune:

    Un meci istoric pe ghencia cu Kramer in echipa 3-2 pentru militari , gol Lasconi min 96 , la meciul ala sasu a fost genial , Barbu si Terhes autori golurilor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s