Nicolae Proca

E 1 septembrie. Nouă iulie a trecut de mult. Deh, mă cam oftic că ratez momente omagiale în stilul „presei sportive” de la  noi.

Pe 9 iulie 2007, la vârsta de 81 de ani, Nicolae Proca pleca pe lumea cealaltă. Înmormântarea a avut loc pe 11 iulie, dar abia pe 12 am reuşit să ne organizăm un grup de „stegari” şi să mergem la Sfânta Treime din Şchei pentru a lăsa o coroană. Făcusem chetă în Piaţa „Dacia” pentru a lua o coroană cu trandafiri galbeni. Nu ne-au mai ajuns banii ca să cumpărăm şi o cocardă pe care florăreasa să scrie de la cine este coroana. Ne-am consolat până la urmă cu gândul că trandafirii galbeni edifică misterul.

Când am ajuns Pe Tocile în Şchei ne-am interesat la administratorul cimitirului de locaţia mormântului fostului mare „stegar”. Mai întâi ne-a privit un pic surprins. Surprins probabil de faptul că suntem foarte tineri. Apoi ne-a întrebat de ce n-am venit ieri, la înmormântare? „Au fost toţi aia mari: Pescaru Naghy, Gyorffy, Cadar…”. De abia azi am reuşit să ne organizăm, am încercat noi să ne eschivăm.

Cine a fost Nicolae Proca? Păi învăţaţi să respectaţi acest nume care înseamnă atât de mult pentru istoria clubului nostru. A fost foarte controversat, episodul „banilor negri” din anii ’80 întăreşte această caracteristică a lui. Dar, peste toate, a fost loial clubului.

S-a născut în vremea când România era Mare, pe 13 decembrie 1925, la Slănic-Muscel, azi doar Slănic, în judeţul Argeş. În 1947 debuta la Steagul Roşu în Campionatul Districtual. A jucat apoi la Steagul neîntrerupt până în 1961, anul câştigării Cupei Balcanice Intercluburi. Evoluase pentru Steagul, pe postul de atacant, la toate nivelele, District, Divizia B, Divizia A şi cupe europene.

Un asemenea periplu de 14 ani nu avea cum să fie lipsit şi de momente de cumpănă. În 1950 Steagul termina pe primul loc în District şi urma să se lupte cu Progresul Bucureşti (penultimul loc în Seria I a Diviziei B) pentru un loc în eşalonul secund. „Stegarii” fac instrucţie în cele două manşe cu „progresiştii” câştigând cu 3-0 la Bucureşti şi cu 2-0 la Braşov. Progresul se foloseşte de primul tertip pentru a evita retrogradarea. Acuză Braşovul de ilegalitatea legitimării lui Nicolae Proca, care mai evoluase în paralel la Alimentara Braşov, echipă care însă se desfiinţase. Pentru a evita o escaladare a conflictului, Federaţia decide un al treilea meci, pe teren neutru, la Buzău. De data asta bucureştenii bat cu 3-0. Sub Tâmpa este doliu, însă Nicolae Proca, cel care iscase această problemă vine şi cu rezolvarea. Apelează la directorul Uzinei „Steagul Roşu”, Gheorghe Rădoi, care era şi ginerele lui Gheorghe Gheorghiu Dej, conducătorul statului. În urma acestei intervenţii la nivel înalt se decide o nouă dublă confruntare. Politicul a fost implicat şi în prima decizie de rejucare. Preşedinte de onoare al Progresului era Dumitru Petrescu, om format la Moscova, care a intrat în România în august ’44 ca maior în cadrul Diviziei „Tudor Vladimirescu”. La ora barajului deţinea funcţia de preşedinte al Marii Adunări Naţionale. Lămurind şi acest aspect al intereselor politice, în dubla ce a urmat „stegarii” se impun la 6 decembrie în Capitală cu 4-2, iar pe 13 decembrie, sub Tâmpa, cu 2-0.

Pentru a accede în Divizia B, „stegarii” mai trebuiau să treacă de Progresul Brăila. Se spune că la Brăila ostilitatea cu care localnicii au întâmpinat echipa oaspete a fost nemaiîntâlnită. „S-a intrat cu cuţite pe teren să ne taie. Nu a mai fost fotbal, a fost măcel. Spre cinstea noastră am rezistat şi am terminat la egalitate”. A fost 0-0, iar la Braşov ai noştri câştigau cu 2-0.

În 1957 „stegarii” reuşeau să promoveze şi în Divizia A. În acest eşalon Nicolae Proca a jucat 66 de meciuri şi a marcat 25 de goluri. A devenit vice-campion al României în 1960 şi campion balcanic în 1961.

În acelaşi an 1961 se retrage de pe gazon şi devine secundul lui Silviu Ploeşteanu. Va lucra cu acesta până în 1967, anul demiterii nejustificate a domnului Ploeşteanu. Preia pentru o scurtă perioadă el funcţia de antrenor principal, după care va face echipă cu Valentin Stănescu. Odată cu sezonul 1971-1972 devine iarăşi principal. Intersant este că atât la debutul pe banca „stegarilor”, 22 august 1971, cu Petrolul, cât şi la ultimul meci, 9 octombrie 1991, cu SC Bacău, echipa a marcat mereu câte trei goluri. A strâns ca antrenor pe banca Steagului 162 de meciuri în Divizia A, 34 de meciuri în Divizia B, 8 meciuri în Cupa României, 4 meciuri în Cupa UEFA. În total: 208 meciuri.

Din tată-n fiu

Familia lui Nicolae Proca din Slănic-Muscel era ceea ce s-ar numi una de boieri. Comuniştii le ziceau chiaburi. Deţineau mai mult de 7 hectare de pământ şi erau consideraţi „racţionari”. În acea vreme Nicolae Proca era student la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti. Mai avea două examene dar este anunţat este exmatriculat tocmai datorită celor menţionate mai sus: este fiu de „chiabur”. Pentru a evita alte complicaţii ale persecuţiei politice iniţiate contra lui pleacă din Bucureşti. Avea 23 de ani când a ajuns la Braşov. Aici o cunoaşte pe Elena, viitoarea lui soţie, care era din Rupea, şi se stabilesc împreună la Braşov.

În 1978, Nicolae Proca antrena pe CS Târgovişte. Conducătorii braşoveni doresc să-l readucă pe acesta sub Tâmpa în vederea forţării promovării în elită. Numai că planurile lor nu se pupau cu cele ale lui Proca. Era viu în memoria lui episodul prin care se despărţise de „stegari” în urmă cu patru ani. Se ajunge la şantaj. Îl ameninţă pe Nicolae Proca că îi vor exmatricula fiul, student în anul IV la TCM, la Universitatea din Braşov. Proca avea un deja-vu. Dacă în 1947 tatăl său nu avea cum să-i salveze continuarea studiilor, el acuma putea. Astfel că abandonează Târgoviştea, vine la Braşov, şi în sezonul 1979-1980 promovează Braşovul după 5 ani de penitenţă în „B”.

Dosarul „Banilor Negri” de la Braşov

După promovare încep să se adune nori negru deasupra Braşovului. Turul sezonului 1980-1981 a fost unul oarecum liniştit. La începutul anului 1981 criza traversată de echipa Naţională a îndreptat atenţia mai marilor de la Bucureşti spre Braşov. Generalul Marin Dragnea, care era preşedintele Comitetului Olimpic Român, îi propune lui Nicolae Proca postul de selecţioner, urmând a fi secondat de Viorel Mateianu, de la FC Baia Mare. Nicolae Proca acceptă propunerea generalului Dragnea, însă pune următoarele condiţii: să facă singur selecţia, el să fie cel care stabileşte locurile şi perioadele de cantonament ale echipei, precum şi programul jocurilor pe care Naţionala avea să le susţină. Marin Dragnea ia condiţiile impuse de Proca (caracterizat de spiritul adversativ faţă de şefii fotbalului de la noi) drept un refuz. Enervat la culme, raportează primului-ministru Constantin Dăscălescu. Se iniţiează un întreg complot contra clublui „stegar”. Nicolae Ceauşescu, în urma unei scrisori „anonime” dactilografiate de „oameni ai muncii” din Uzină, iniţiează o anchetă. Lui Nicolae Proca i se intentează proces pentru gestiune frauduloasă a fondurilor. Este condamnat la patru luni cu suspendare.

Iată mai jos facsimilul scrisorii pe care Nicolae Ceauşescu a primit-o de la un grup de „muncitori” braşoveni şi în care sunt relatate „neregulile” din cadrul clubuli.

Din păcate n-am găsit şi a doua pagină a respective scrisori. După ce s-au mai liniştit apele a plecat la Tractorul. A mai antrenat Steagul în două meciuri la începutul anilor ’90, după care a plecat definitiv lăsând următoarea vorbă de duh: „Echipa n-are nevoie de antrenor. Pe teren sunt deja 11 tehnicieni.”

Se nasc două ipoteze:

1. S-a desfăşurat cu adevărat în cadrul clubului o operaţiune de spălare de bani cu buna ştiinţă a antrenorului Nicolae Proca ce a ieşit la iveală odată cu condiţiile impuse de el pentru a prelua Naţionala.

2. Întreaga anchetă, precum şi scrisoarea, au fost comploturi pentru a-l pedepsi pe Nicolae Proca pentru „impertinenţa” de a pune asemenea condiţii la lotul Naţional. Este cunoscut faptul că în acea vreme atribuţiile pe care Proca dorea să şi le însuşească ca antrenor al primei reprezentative era îndeplinite de oficiali ai Federaţiei, în special cele privind programul meciurilor şi cantonamentele. La selecţie era folosită „sugestia”.

V-aţi convins că e controversat? V-aţi convins că a fost loial? Acum să respectaţi acest nume!

4 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. ovi_ycsu spune:

    frate deci eu sunt de parere ..ca ai putea scrie o carte cu istoria steagului …de cand sa infintat..pana acu cu tot ce sti tu si din ce surse ai facut rost de povesti …sunt sigur ca ar avea un real succes fara indoiala

    1. Răzvan Ionuţ Dobrică spune:

      Mulțam! Dar există deja o carte cu istoria clublui scrisă de Dan Vintilă de la Bună Ziua Brașov. Mă rog, e în faza de manuscris, trebuie văzut cum putem strânge banii necesarii publicării acelei cărți.

  2. ovi_ycsu spune:

    pai mana de la mana de la baieti din peluza…nu cred ca e foarte greu .adica eu as contribui

  3. ilie spune:

    Cartea va aparea, nu a stabilit nea Dan cand, dar ea va vedea lumina tiparului… puteti fi siguri ca va fi ceva deosebit pentru toti stegarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s